Prolog – Citeste-ma de vrei, by Emilia Holtea

Emilia - Prolog 2

Cînd am pornit pe drumul evenimentelor private, acolo unde v-am cunoscut pe voi, cei mulți, veneam dintr-o altă lume.

Cînd am pornit pe drumul evenimentelor private, veneam dintr-un loc al profundului, care se dezvoltase în mine atît de puternic, încît eram prinsă în mrejele lui, trup și suflet. Jazz-ul, căci despre el e vorba, m-a învățat să fiu o formă de liniște, cu un fond răscolitor de neliniștit.

Aveam în minte multe visuri, iar sufletul nu mă lăsa să renunț la ele. În mintea mea era doar atît: orice ar fi, eu nu renunț! O să vă povestesc, cîndva, cum eu sunt dovada întruchipată a împlinirii visurilor, atît timp cît nu renunți la ele.

Porneam pe un alt drum necunoscut, fără să știu să merg pe el. Era ca și cum în fața ta ai lumea care nu e deloc la picioarele tale. Ce faci cu ea?!

Eu am lăsat-o să mă poarte…

Sunt șapte ani de-atunci, în care n-am vrut să plănuiesc nimic. În care am învățat să fiu o formă de neliniște cu un fond răscolitor de liniște.

Mă gîndesc cum rîndurile acestea sunt citite de voi, oamenii care m-au cunoscut așa cum poate alții nu m-au văzut niciodată. M-au cunoscut așa cum nici eu nu mă văzusem vreodată. Dar întîlnindu-vă pe voi, am avut norocul să mă descopăr pe mine, altfel.

Acum, la început de nou sezon, o să vin cu forțe proaspete. De data asta, cu lucruri plănuite.

Voi vorbi pe rînd despre ele, atunci cînd va veni și momentul lor.

Vă mulțumesc fiecăruia dintre voi pentru că mi-ați înmînat încrederea voastră și m-ați lăsat să fiu eu, pe drumul meu…

Vă mulțumesc și vouă, acelora care încă nu m-au cunoscut, pentru că-mi veți înmîna încrederea voastră și mă veți lăsa să fiu eu, pe drumul meu…

Vă garantez că tot ceea ce fac e din suflet și cu mult profesionalism!

Și nu uitați,

Muzica se simte!

 

Cu prietenie,

Emilia

Mai multe articole